Cătălin Onofrei, jurnalist.
Catalin Onofrei - Opinia despre alegerile prezindentiale
Asculta mai multe audio Politica
sâmbătă, 23 ianuarie 2010
vineri, 22 ianuarie 2010
Români, aceştia sunt preşedinţii dumneavoastră!
În loc de argument
Acesta este un demers academic, realizat de 4 studenţi masteranzi de la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza Iaşi", Departamentul de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, pentru laboratorul de Multimedia

Ion Iliescu, Emil Constantinescu şi inevitabil Traian Băsescu. La 20 de ani de la căderea comunismului, românii au fost chemaţi să îşi voteze preşedintele de şase ori. Prin votul lor au dat ţării 3 preşedinţi. Ca un paradox numele celor trei se termină în „-escu” la fel ca al celui care a condus ţara timp de 50 de ani.
În intervalul 1989- 2009, un singur preşedinte a fost ales din primul tur de scrutin- Ion Iliescu, la alegrile din 20 mai 1990. Tot atunci a fost înregistrată şi cea mai mare prezenţă la urne de puţin peste 86%, candidatul FSN obţinînd aproape 85% dintre sufragii. (sursa - Mediafax)

În 1992, votul a fost mai degrabă unul sentimental, iar 1996 poate fi considerat anul schimbării odată cu alegerea lui Emil Constaninescu în funcţia de preşedinte. Ion Iliescu revine la putere în 2000, dar popularitatea sa are mult de suferit.
Numărul simpatizaţilor scade dramatic, aproape la jumătate. Ştafeta este preluată mai departe în anul 2004 de Traian Băsescu, un personaj în jurul căruia s-au ţesut multe intrigi şi poveşti timp de cinci ani cît a fost la putere. Cu un an mai mult decît predecesorii săi. 2009 îi aduce în dar lui Traian Băsescu încă un mandat de cinci ani. Un măr pe jumătate otrăvit – pentru că Traian Băsescu cîştigă alegerile cu doar 80.000 de voturi în plus faţă de adversarul său Mircea Geoană. (sursa - Gândul)
Opinia specialistului (partea a II-a)
Material realizat de Andrei Giurgia
Lucian Dardala - Alegeri prezidentiale 2000
Asculta mai multe audio Diverse
Opinia specialistului (partea I)
Material realizat de Anamaria Mocanu
Alegerile din România, inclusiv cele prezidenţiale, au fost întotdeauna marcate de suspiciuni de fraudă.
“Oricum tot se fură” a devenit motto naţional, iar în timp oamenii nu au mai fost atît de entuziasmaţi în a-şi exercita dreptul de vot. Numărul celor care s-au prezentat la urne din 1990 şi pînă în 2009 a scăzut constant, de la o prezenţă la vot de puţin peste 86% la aproape 60%.
Despre alegeri prezidenţiale, alegărori şi preşedinţi într-un interviu cu profesor doctor George Poede, prodecanul Facultatii de Filosofie şi Ştiinţe Social Politice
Momentul 1990
George poede 1 alegeri 90 - interviu ana
Asculta mai multe audio Politica
Atmosfera
George poede 2 comunistii reformati - interviu
Asculta mai multe audio Politica
Emil Constantinescu
Poede 3 Emil Constantinescu - interviu
Asculta mai multe audio Politica
Romania fara Iliescu
Poede 4 Romania fara Iliescu - interv
Asculta mai multe audio Politica
Prezidentiale 2000
Poede 5 alegeri 2000 - interviu
Asculta mai multe audio Politica
Electoratul, politicienii si fraudele
Poede 6 electoratul si fraudele - interviu
Asculta mai multe audio Politica
Electoratul, politicienii si fraudele 2
Poede 6 electoratul si fraudele 2 - interviu
Asculta mai multe audio Politica
Romanul si politica
Poede 7 cetateanul si politica - interviu
Asculta mai multe audio Politica
2014
Poede 8 anul 2014 - interviu
Asculta mai multe audio Politica
duminică, 17 ianuarie 2010
Prezidentiale 2009
Material realizat de Mihaela Titieni
TRAIAN BASESCU
Anuntarea candidaturii: 3 octombrie
"Aici, la Sannicolau, va doresc o dupa-amiaza placuta si voi reveni la Sannicolau Mare pentru ca de acum Sannicolau Mare pentru mine a devenit un loc important, locul in care presedintele in functie anunta ca va mai candida pentru un mandat".
Site oficial: http://www.basescu.ro/
BIOGRAFIE:Traian Basescu a absolvit in 1976 Institutul de Marina "Mircea cel Batran", Facultatea de Navigatie, Sectia Comerciala dupa care a devenit ofiter in Martina Militara. Acesta si-a continuat cariera maritima pana in 1989 cand a prins gustul politicii. Actualul presedinte a avut o ascensiune sigura pe scena politica, reusind in 15 ani sa treaca de la Sef de Agentie (NOVAROM) la Ministru al Transporturilor, la Primar General al Capitalei, culminand cu alegerea sa ca presedinte al Romaniei in decembrie 2004.
SUSPENDAREA:Pe data de 18 ianuarie 2007 PSD a initiat o actiune pentru suspendarea presedintelui Basescu, pentru incalcari ale Constitutiei. In avizul din 17 aprilie, Curtea Constitutionala s-a exprimat impotriva suspendarii, argumentand ca faptele incriminate nu au incalcat Constitutia.Cu toate acestea, in sedinta comuna din 19 aprilie 2007 Parlamentul a votat pentru suspendarea lui Basescu, cu 322 voturi pentru, 108 impotriva, si 10 abtineri. Suspendarea a devenit efectiva in 20 aprilie 2007, dupa ce Curtea Constitutionala a luat act de decizia Parlamentului Romaniei.Ca urmare a Referendumului din 19 mai 2007 suspendarea Presedintelui a incetat, acesta fiind reconfirmat cu un scor de 74,48%.
CRIN ANTONESCU
Lansarea candidaturii: 9 mai
"Eu candidez la presedintie pentru ca nu am de gand sa emigrez si pentru ca am un copil inca mic pe care intentionez sa-l cresc in Romania"
Site oficial: http://www.crinantonescu.ro/
BIOGRAFIE:Crin Antonescu a absolvit in 1985 cursurile Facultatii de Istorie si Filosofie, din cadrul Universitatii Bucuresti. Dupa o scurta activitate didactica, Crin Antonescu a intrat in politica in 1990, ca membru PNL. Din 1995 pana in 2000 a fost vicepresedinte de partid. Intre 1997 si 2000, Crin Antonescu a detinut functia de ministru al Tineretului si Sportului. In martie 2009 Antonescu a ajuns presedinte al PNL.
MIRCEA GEOANA
Lansarea candidaturii: 2 aprilie, 15 mai si 2 octombrie
"Ma pregatesc sa candidez si sunt convins ca cu sanse bune, munca multa si ajutor de la Dumnezeu voi fi viitorul presedinte al Romaniei. Problema este ca voi castiga si sa vedem pe cine punem la partid".
BIOGRAFIE:Mircea Geoana a absolvit cursurile Facultatii de Mecanica, din cadrul Institutului Politehnic Bucuresti, iar in 1987 s-a inscris la Facultatea de Drept din Bucuresti. Candidatul PSD si-a completat experienta academica, fiind bursier al prestigioasei Ecole Nationale d'Administration-Paris, in 1992 si cu doctorat in Economie mondiala la Academia de Studii Economice din Bucuresti. De asemenea, Mircea Geoana a absolvit in 1994 Cursul despre Instituții democratice al NATO. In perioada in care a fost ambasador al Romaniei la Washington, a urmat Programul de dezvoltare manageriala al Grupului Bancii Mondiale, in cadrul Harvard Business School.Este membru PSD din 2001 si presedinte de partid din 2005. In perioada 1993-1995, Mircea Geoana a ocupat si functia de purtator de cuvant in cadrul Ministerului Afacerilor Externe. In februarie 1996, Mircea Geoana a fost numit ambasador extraordinar si plenipotentiar al Romaniei in Statele Unite ale Americii. In decembrie 2000, Mircea Geoana a fost desemnat Ministru al Afacerilor Externe.


SORIN OPRESCU
Lansarea candidaturii: 5 octombrie
"20 de ani de tranzitie mincinoasa se opresc azi aici. Sunt doctor iar eu iau diagnostic si apoi tratament. Romania e pe un drum gresit si prost condusa. Romania e ingenunchiata de politicieni si saracita de actiunile lor. Romania este blocata. Oamenii sunt dominati de grija zilei de maine. Dezorientarea si lipsa de perspectiva a oamenilor este acuta. Avem o societate dezbinata in care unii isi permit orice, iar ceilalti, cei multi, traiesc umiliti cu grija zilei de maine Sa ne amintim de decembrie '89 - pentru aceasta idee de libertate am decis sa candidez la presedintia Romaniei" [Discursul de lansare al lui Sorin Oprescu]
Site oficial: http://www.sorinoprescu.ro/
BIOGRAFIE:Sorin Oprescu a absolvit Facultatea de Medicina Generala - IMF Bucuresti in anul 1976. In 1982, in urma sustinerii examenului de medic specialist, Sorin Oprescu devine chirurg general. Din 1996 pana in 2000 acesta este profesor la Universitatea de medicina "Carol Davila" Bucuresti. Alte functii detinute de actualul primar general al Bucurestiului sunt: Presedinte Colegiul Medicilor din Bucuresti (1999-2007), Director al Spitalului Universitar de Urgenta Bucuresti (1994-Aprilie 2006), Director al Spitalului Elias (2001-2005), Sef Clinica - Clinica Chirurgie Digestiva Superioara S.U.U.B. (1996-actualmente). De-a lungul anilor, Oprescu s-a implicat si in politica fiind pe rand Presedinte PSD Bucuresti, Senator (doua mandate), Consilier la Ministerul Sanatatii, Viceprimar si Primar General al municipiului Bucuresti.
CORNELIU VADIM TUDOR
Lansarea Candidaturii: 18 octombrie
"Mizez nu pe o singura carte, cum a facut Basescu, ci pe doua, pe Constitutie si pe Biblie" [Vadim Tudor si-a lansat candidatura cu mesaje anti-Basescu]
BIOGRAFIE:Corneliu Vadim Tudor a absolvit Facultatea de Filosofie a Universitatii Bucuresti in 1971. A publicat peste 10 carti de poezie si publicistica.Cand vine vorba de politica, C.V. Tudor, lider al Partidului Romania Mare a candidat de doua ori la funcita de presedinte al Romaniei in 1996 si 2000, ultima oara reusind sa ajunga in turul II. La alegerile parlamentare din 2008, Vadim Tudor nu a reusit sa isi apropie partidul de pragul de 5%, iesind astfel din Parlament. In iunie 2009, C.V. Tudor a reusit sa castige un mandat de europarlamentar.
KELEMEN HUNOR
Lansarea candidaturii: 16 octombrie (Miercurea Ciuc), 19 octombrie (Oradea)
Lansarea candidaturii: 16 octombrie (Miercurea Ciuc), 19 octombrie (Oradea)
"Dupa o perioada de tranzitie de 20 de ani, Romania a ajuns la o cotitura. Acum si noi trebuie sa incercam sa influentam viitorul nostru comun. Noi, cei care ne-am adunat astazi la acest eveniment, avem un avantaj net: ne cunoastem trecutul si valorile, stim ce ne dorim, stim ce fel de viitor vrem. Nu este simplu ceea ce ne-am propus. Schimbarea insa trebuie sa inceapa" Site oficial: http://www.kelemenhunor.ro/candidatlapresedintie/
BIOGRAFIE:Kelemen Hunor este absolvent a doua facultati. Prima, de "Medicina Veterinara" - absolvita in 1993, iar a doua "Facultatea de Filosofie a Universitatii Babes-Bolyai" - absolvita in 1998. Inca din 1989, Kelemen Hunor si-a indreptat cariera profesionala catre mass-media, acesta fiind initial redactor-sef adjunct al revistei culturale Jelenlét, urmand ca in toamna anului 1990 sa se angajeze la Studioul Teritorial Cluj al Societatii Romane de Radiodifuziune unde a ocupat postul de redactor pe emisiuni politice si culturale. Kelemen a colaborat si cu revista culturala Korunk.Candidatul UDMR la presedintia Romaniei s-a lansat in viata politica in anul 1997 incepand prin a fi secretar de stat al UDMR in Ministerul Culturii, post pe care l-a ocupat timp de patru ani.Din 2000 Kelemen Hunor este deputat UDMR de Harghita si membru in comisia pentru cultura, arte, mijloace de informare in masa. Incepand cu 2005 Kelemen este membru UDMR în Biroul Permanent al Camerei, reusid sa ajunga in 2007 presedinte executive al formatiunii politice. Pe langa activitatea in presa si in politica, Kelemen Hunor isi dedica timpul liber literaturii. Acesta a publicat de-a lungul timpului doua volume de poezie si un roman.
1995 – Volumul de versuri Mínuszévek (a primit premiul de debut din partea Uniunii Scriitorilor din Romania)
1999 - Romanul A madárijesztĹ‘k halála
2001 – Volumul de poezie A szigetlakó
1995 – Volumul de versuri Mínuszévek (a primit premiul de debut din partea Uniunii Scriitorilor din Romania)
1999 - Romanul A madárijesztĹ‘k halála
2001 – Volumul de poezie A szigetlakó
GEORGE BECALI
Lansarea candidaturii: 3 octombrie
"Daca nu candideaza domnul Traian Basescu iau in calcul intrarea in turul doi pentru ca nu vad cine ma poate invinge pe mine si o sa vedeti daca domnul Traian Basescu candideaza deja sper locul trei. (...) Cred ca pot bate PNL-ul, adica pe Crin Antonescu", a declarat Gigi Becali la lansarea candidaturii.
BIOGRAFIE:George Becali, zis si Gigi Becali s-a nascut intr-o familie de aromani deportati de catre autoritatile comuniste in Baragan. Revolutia din 1989 l-a lasat pe Gigi Becali cu o avere de aproximativ 150.000 de dolari. Pe parcursul ultimilor 20 de ani, Becali si-a inmultit averea incepand cu afaceri de importuri de blugi si continuand prin implicarea in sport, afaceri imobiliare si politica astfel incat averea acestuia a ajuns acum pana la aproximativ 3 miliarde de euro. In prezent, este presedinte al Consiliului de Administratie al F.C. Steaua S.A. Bucuresti, actionar majoritar la F.C. Steaua S.A. Bucuresti, la Avicola Iasi si la Uzina Mecanica Dragasani. Marea parte a averii sale provine din investitii imobiliare.Activitatea politica si-a inceput-o in anul 2000 cand a candidat pentru Camera Deputatilor din partea unei asociatii a italienilor din Romania, ratand cu putin intrarea in Parlament. In 2004 Becali a preluat Partidul Noua Generatie de la un fost primar al Bucurestiului. In acelasi an a participat la alegerile pentru presedintia Romaniei unde a obtinut 1,77% din optiunile de vot. Din iunie 2009 Gigi Becali este europarlamentar din partea PRM.
ION COJA (respins)
Lansarea candidaturii: 22 octombrie - inscrierea la BEC
Site de campanie: http://www.ioncoja.ro/
BIOGRAFIE:Ion Coja, in varsta de 67 de ani, este cel mai in varsta candidat la prezidentiale. Acesta a absolvit cursurile Facultatii de Litere din Bucuresti in 1965, iar de atunci preda la Catedra de Lingvistica Generala a facultatii. Paralel cu activitatea didactica si stiintifica, Ion Coja s-a afirmat si ca autor de literatura si publicistica, publicand o serie de romane si piese de teatru. In 1979 a primit premiul Academiei Romane pentru piesa de teatru Credinta.Candidatul independent la prezidentiale se autodescrie ca fiind patriot, nationalist, combatant statornic si tenace pentru interesele neamului romanesc, pentru afirmarea si cresterea a tot ce este romanesc. "Sunt roman si nimic din ce este romanesc nu-mi este strain!", afirma acesta pe site-ul sau de campanie.Coja se declara "constient de realizarile regimului ceausist", desi nu a fost niciodata un sustinator ala acestuia. Dupa 1990 se alatura celor care au initiat "Vatra Romaneasca", "in replica la provocarile iredentismului udemerist. Este ales prim-vicepresedinte al Uniunii Vatra Romaneasca si se impune ca ideolog al acestei organizatii patriotice, al carei rol in stoparea si temperarea activitatilor revizioniste maghiare a fost decisiv in primii ani de dupa decembrie 1989".Ion Coja si-a inceput activitatea politica in 1992 cand a fost ales senator pe lista Partidului Democrat Agrar.In 1996 este ales vicepresedinte al PDAR si desemnat candidat al partidului pentru alegerile prezidentiale. "Nu apuca sa candideze propriu zis, fiind inlaturat din competitie in urma unor diversiuni care au dus in final si la desfiintarea partidului".Ion Coja s-a remarca in senat ca fiind unul dintre initiatorii campaniei impotriva legiferarii dreptului strainilor de a cumpara pamant in Romania.Paralel cu activitatea din Vatra Romaneasca, Ion Coja a infiintat "Liga pentru Combaterea Anti-Romanismului LICAR", organzatie care se implica radical in apararea drepturilor elementare ale romanilor, ca populatie majoritara si fauritoare a statului roman. "Reactioneaza cu argumentele cele mai temeinice la acuzatia ca romanii au participat la Holocaust si se impune ca aparator al demnitatii romanesti".
OVIDIU IANE
Lansarea candidaturii: 22 octombrie - inregistrarea la BEC
"Este momentul ca romanii sa opteze pentru o platforma de dezvoltare a Romaniei pe termen lung si sa dea un vot de blam vorbariei politice cu care sunt obisnuiti de douazeci de ani".Ovidiu Iane este candidatul la prezidentiale din partea Partidului Ecologist.Iane sustine ca a intrat in aceasta lupta din convingerea ca ecologia este singura cale prin care se poate ajunge la o Romanie curata si dezvoltata, adaugand ca nu a fost membru al niciunui partid pentru ca nu s-a identificat cu nicio platforma, potrivit Evz.In varsta de 39 de ani, Ovidiu Iane este cunoscut pentru arestarea sa din 2002 sub acuzatia de “comunicare de informatii false” prin distribuire, impreuna cu Mugur Ciuvica, a raportului Armaghedon II, privind averea neoficiala a fostului premier Adrian Nastase.Dupa trei zile de arest preventiv si o campanie de presa care a depasit granitele tarii, Iane a fost eliberat din arest. Ovidiu Iane a precizat ca el a lansat raportul Armagedon pe Internet fara a-l citi si ca nu a retinut nici una dintre locatiile unde a trimis acest raport.


REMUS CERNEA
Lansarea candidaturii: 13 septembrie
"Mai in gluma, mai in serios, cred ca Romania va fi cu adevarat o tara democratica atunci cand va avea presedinte o femeie membra a etniei rrome, lesibana si atee, adica atunci cand foarte multe prejudecati adanc inradacinate nu vor mai conta"Site oficial:http://remuscernea.ro/Reprezentantul Partidului Verde a avut cea mai interesanta lansare in cursa prezidentiala. Acest a strans bucurestenii in fata Muzeului National si i-a indemnat sa arunce cu rosii stricate in afisele politicienilor romani. [VIDEO: Basescu, Antonescu si Geoana - atacati cu rosii in Bucuresti].
BIOGRAFIE:Remus Cernea, in varsta de 35 de ani, este activist roman impotriva discriminarii bazate pe credinta sau religie, partizan al separarii dintre Biserica si Stat, fondatorul asociatiei umaniste si seculariste Solidaritatea pentru libertatea de constiinta si presedintele Asociatiei Umaniste Romane.Candidat din partea Partidului Verde, Remus Cernea a absolvit in 2002 Facultatea de Filosofie din cadrul Universitatii Bucuresti. Cu toate astea, Remus Cernea refuza primirea diplomei de licenta justificandu-se prin faptul ca a urmat aceasta facultate doar din placere si nu in vederea obtinerii ulterioare a unui loc de munca.In 1998 fondeaza Societatea Culturala Noesis, o organizatie care a editat primele carti on-line romanesti si enciclopedii multimedia dedicate culturii Romaniei. Remus Cernea obtine, cu Societatea Culturala Noesis, cea mai inalta distinctie a Industriei Tehnologiei Informatiei si Comunicatiilor, decernata la Palatul Cotroceni de Presedintele Romaniei, Ion Iliescu, pentru cele mai bune produse culturale multimedia din Romania.A colaborat, in regim de parteneriat, in perioada 2001 - 2004, cu institutii culturale de prestigiu, precum Academia Romana, Muzeul Literaturii Romane, Arhiva Nationala de Filme, Societatea Romana de Radiodifuziune.
CONSTANTIN ROTARU
Lansarea candidaturii: 29 septembrie
BIOGRAFIE:In varsta de 54 de ani, candidatul Constantin Rotaru, din partea Partidului Alianta Socialista este de profestie technician si economist.Constantin Rotaru s-a nascut la data de 23 iulie 1955, in satul Launele de Jos din comuna Danicei (judetul Valcea). A absolvit Facultatea de Stiinte Economice din Bucuresti, apoi un masterat in Economie si tehnici de comunicare economica.A lucrat ca sef de sectie la Asociatia Economica Intercooperatista de Productie Industriala din Vitomiresti (1976-1977), presedinte al Cooperativei de Productie, Achizitie si Desfacerea Marfurilor din Danicei (1977-1978) si apoi ca seful al Atelierului de Productie SERIGRAFICA din cadrul Intreprinderii de Productie, Prestari si Constructii din Ramnicu Valcea (1978-1990). In anul 1977 a devenit membru al Partidului Comunist Roman.In 1990 devine membru al Partidului Socialist al Muncii (PSM) si presedinte al Comitetului Judetean Valcea al PSM. In legislatura 1992-1996, a fost ales in functia de deputat de Valcea, pe listele PSM. In aceasta calitate, a fost membru al Comisiei pentru buget, finante si banci din Camera Deputatilor. In aceasta perioada, este ales ca membru al Comitetului Director al PSM (din 1992), iar in (1995) este ales membru al Biroului Executiv si vicepresedinte al PSM.In aprilie 2004 Rotariu este ales presedinte al Partidului Alianta Socialista. El a afirmat ca sistemul capitalist instaurat in Romania a adus "somaj, inflatie, bancruta frauduloasa, pe scurt jaf national".

CONSTANTIN NINEL POTARCA
Lansarea candidaturii: 17 august
Constantin Ninelo Potraca este singurul reprezentant al comunitatii rrome la alegerile prezidentiale din acest an. BIOGRAFIE:Nu multe se cunosc despre viata si educatia candidatului independent Ninel Potarca. Presedinte al Patronatului Oamenilor de Afaceri Romi din Romania, Potarca este si patronul unor firme avand ca obiect de activitate achizitia de fier vechi, una dintre societatile sale avand in portofoliu demolarea unui combinat din Arad. Sustinut de comunitatea rroma, Constantin Ninelo Potarca mai este supranumit si "Obama de Meteor" (datorita palatului in care locuieste in cartierul Meteor din Targu Jiu).
GHEORGHE EDUARD MANOLE
Lansarea candidaturii: 25 octombrie, inscrierea la BEC
"Inca din 2000 am spus ca in urmatorii ani se va vinde cam tot ce mai e de vandut in tara asta. Dupa cum vedeti, acest lucru s-a intamplat. De ce candidez? Pentru a salva ceea ce mai poate fi salvat si pentru a reconstrui ceea ce trebuia sa fie reconstruit in ultimii 20 de ani. Aceasta este miza"Site oficial: eduardmanole.comCandidatul independent la fotoliul de la Cotroceni este un om de afaceri roman, care a mai candidat la Presedintia Romaniei la alegerile din 26 noiembrie 2000.
BIOGRAFIE:Gheorghe Eduard Manole, in prezent director general al SC Concept LTD SRL, s-a nascut in anul 1964 si a absolvit cursurile Facultatii de Fizica Atomica din cadrul Universitatii Bucuresti. Fondator al Partidului Demnitatii Nationale, Manole a devenit cunoscut pe scena politica in calitate de candidat independent la Presedintia Romaniei, la alegerile din 26 noiembrie 2000. A strans un numar de 306.000 de semnaturi de sustinere si a avut ca semn electoral "timona".
Alegerile prezidenţiale din România din anul 2009 au avut loc la expirarea mandatului actualului preşedinte al ţării, Traian Băsescu. Acesta a depus jurământul la data de 20 decembrie2004 şi deţinea, potrivit Constituţiei, un mandat de 5 ani. Acestea au fost primele alegeri prezidenţiale din România care au avut loc separat de alegerile legislative, primele alegeri prezidenţiale care s-au desfăşurat odată cu un referendum şi primele alegeri prezidenţiale din România după aderarea la Uniunea Europeană.
Şi-au putut depune candidatura pentru funcţia de preşedinte cetăţenii români în vârstă de cel puţin 35 de ani, care au strâns cel puţin 200.000 de semnături ale cetăţenilor cu drept de vot.
Primul tur de scrutin a avut loc pe data de 22 noiembrie, iar turul doi, pe 6 decembrie.
S-au înscris 12 candidaţi dintre care 3 independenţi. Radu, Principe al României, soţul Prinţesei Margareta a României şi-a anunţat candidatura la alegerile prezidenţiale la 9 aprilie 2009; ulterior s-a retras din cursa electorală. Nati Meir, candidat independent, a fost arestat pe 20 octombrie 2009 pentru punere în circulaţie de valori falsificate şi deţinere de valori falsificate în vederea punerii în circulaţie, falsificare de valori străine şi înşelăciune. Două zile mai târziu şi-a anunţat retragerea din cursa prezidenţială.
Organizarea alegerilor şi a referendumului au costat statul român aproximativ 40 de milioane de euro.
În al doilea tur de scrutin s-au calificat candidatul PSD Mircea Geoană şi preşedintele în exerciţiuTraian Băsescu, ultimul câştigând un nou mandat cu 50,33% din voturi. Partidul Social Democrata contestat rezultatul alegerilor, reclamând fraude electorale, dar Curtea Constituţională, după ce a cerut renumărarea voturilor anulate, a validat rezultatul alegerilor.
Alegerile văzute în presa internaţională
Publicaţia germană Handelsblatt sub titlul "Fondul Monetar Internaţional se uită fermecat la alegerile din România" subliniază importanţa alegerilor din 22 noiembrie deoarece FMI va acorda României următoarea tranşă a împrumutului doar în condiţii de stabilitate politică. Alt cotidian german, Tagesspiegel, comentează "La alegerile prezidenţiale din România candidează 12 candidaţi, unul mai lipsit de credibilitate decât celălalt". Vocea Americii titrează „Prezidenţialele din România, umbrite de criza politică“. Financial Times comentează „viitorul preşedinte al ţării va avea o influenţă redusă asupra politicilor financiare atât de necesare ţării."
Jurnaliştii de la publicaţia austriacă Wiener Zeitung notează că "După săptămâni întregi de paralizie politică, scrutinul aduce o clarificare a raporturilor de forţe şi un impuls decisiv pentru formarea noului guvern."
Rezultate
Conform exit-poll-urilor de la ora 19 (publicate la ora 21:00) şi care nu includeau estimările voturilor la secţiile din străinătate, Mircea Geoană era dat câştigător al alegerilor.
Conform rezultatelor de luni, 7 decembrie 2009, publicate de Biroul Electoral Central, Traian Băsescu a câştigat alegerile cu 50,33% din numărul total de voturi valabil exprimate. Aceste date au rămas provizorii până la validarea lor de către Curtea Constituţională. Curtea Constituţională a validat rezultatele după ce a cerut o renumărare a voturilor anulate; această renumărare nu a dus la o schimbare semnificativă a rezultatelor.
Acuzaţii de fraudare a alegerilor
Jurnaliştii de la publicaţia austriacă Wiener Zeitung notează că "După săptămâni întregi de paralizie politică, scrutinul aduce o clarificare a raporturilor de forţe şi un impuls decisiv pentru formarea noului guvern."
Rezultate
Conform exit-poll-urilor de la ora 19 (publicate la ora 21:00) şi care nu includeau estimările voturilor la secţiile din străinătate, Mircea Geoană era dat câştigător al alegerilor.
Conform rezultatelor de luni, 7 decembrie 2009, publicate de Biroul Electoral Central, Traian Băsescu a câştigat alegerile cu 50,33% din numărul total de voturi valabil exprimate. Aceste date au rămas provizorii până la validarea lor de către Curtea Constituţională. Curtea Constituţională a validat rezultatele după ce a cerut o renumărare a voturilor anulate; această renumărare nu a dus la o schimbare semnificativă a rezultatelor.
Acuzaţii de fraudare a alegerilor
Opoziţia a decis să conteste rezultatul; Mircea Geoană a anunţat că social-democraţii vor contesta alegerile la Curtea Constituţională şi că vor prezenta dovezi de fraudă electorală. Secretarul general al PSD, Liviu Dragnea : „a existat un număr mare de buletine de vot anulate, au fost modificate multe procese verbale cu rezultatele votului şi turism electoral masiv”. Dragnea a mai declarat: „românii au votat pentru Mircea Geoana, dar aparatul de stat al lui Băsescu l-a făcut câştigător prezidenţial al alegerilor prin fraudă”.
Vorbind despre „sistemul de fraudare şi de furt” al PDL, social-democratul Victor Ponta a făcut o declaraţie controversată: „Ştiam că ne batem cu ei. Trebuia să câştigăm la zece procente ca să nu ne batem cu ei, dar nu am câştigat la zece, probabil am câştigat doar la trei-patru. Şi atunci sistemul lor a fost mai bun.” Afirmaţia lui Ponta a fost interpretată de presă ca un act ratatprivitor la fraudarea alegerilor.
Mircea Geoana, a declarat că social-democraţii exclud orice colaborare cu Traian Băsescu şi partidul său, şi că păstrează colaborarea cu PNL şi UDMR în Parlament.
Contestarea la Curtea Constituţională
La 8 decembrie, Partidul Social Democrat a depus o cerere de anulare şi repetare a turului II al alegerilor prezidenţiale la Curtea Constituţională, declarând că alegerile au fost fraudate masiv.
Pe data de 11 decembrie, Curtea Constituţională a decis renumărarea voturilor nule din al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale. Este vorba de 138.476 de voturi, de două ori mai multe decât numărul voturilor care îl despart pe Traian Băsescu de contracandidatul său, Mircea Geoană. Băsescu, aflat în vizită la Bruxelles, a catalogat decizia Curţii drept normală, legală şi constituţională. Renumărarea voturilor nule a relevat că din cele 138.476 de voturi nule înregistrate, 2.247 erau voturi valabile anulate în mod eronat, iar din acestea 1.260 de voturi erau pentru Traian Băsescu şi 987 pentru Mircea Geoană. În 14 decembrie 2009, în aceeaşi zi în care s-a finalizat renumărarea voturilor nule, Curtea Constituţională a validat rezultatul alegerilor, confirmând realegerea lui Traian Băsescu.
Dezbatere Traian Băsescu vs Mircea Geoană
(alegeri prezidenţiale 2009)
Discursul lui Traian Băsescu (6 decembrie 2009)
- alegeri prezidenţiale - turul2 - exit poll
Prezidentiale 2004
Material realizat de Ninel Berneagă
În 2004 (pe 28 noiembrie şi pe 12 decembrie), românii au fost chemaţi la vot să-şi aleagă, pentru prima oară, preşedintele pe un mandat de 5 ani.
CANDIDAŢI

Născut pe 4 noiembrie 1951, în oraşul Basarabi
Căsătorit cu Maria
Copii - 2 fete, Ioana şi Elena

George Becali
Născut pe 25 iunie 1958, în satul Zagna, jud. Brăila
Căsătorit cu Luminiţa
Copii - 3 fete, Alexandra, Cristina şi Teodora

Gheorghe Ciuhandu
Născut pe 15 iunie 1947, în Timişoara
Căsătorit cu Anamaria
Copii - 1 baiat, George

Gheorghe Dinu
Născut pe 6 octombrie 1955, în Constanţa
Este căsătorit
Are 2 copii

Marko Bela
Născut pe 8 septembrie 1951, în Târgu Secuiesc
Căsătorit cu Anna
Are 3 copii.

Marian Petre Miluţ
Născut pe 29 decembrie 1955, în Craiova
Este căsătorit
Are 2 copii

Adrian Năstase
Născut pe 22 iunie 1950
Căsătorit cu Daniela
Copii: 2 băieţi, Andrei şi Mihnea

Alexandru Raj Tunaru
Născut pe 12 noiembrie 1959, în com. Ţânţăreni, jud. Gorj
Este căsătorit
Are 2 copii

Aurel Rădulescu
Născut pe 27 mai 1954, în com. Prundeni, jud. Vâlcea
Căsătorit cu Daniela Maria
Copii: 1 băiat, Daniel

Petre Roman
Născut pe 22 iulie 1946, în Bucureşti
A fost căsătorit cu Mioara Iulia, de care a divorţat. Acum este căsătorit cu Silvia
Copii: 2 fete, din prima căsătorie, Catinca şi Oana, un băiat, din a doua, Petrus.

Ovidiu Tudorici
Născut pe 16 octombrie 1969, în Câmpulung Moldovenesc
Este căsătorit
Are 2 copii

Corneliu Vadim Tudor
Născut pe 28 noiembrie 1949, în Bucureşti
Căsătorit cu Doina
Copii: 2 fete, Lidia şi Eugenia
CÂTEVA CLIPURI ELECTORALE
Traian Băsescu
George Becali
Gheorghe Ciuhandu
Gheorghe Dinu
Adrian Năstase
REZULTATE OFICIALE
CÂTEVA CLIPURI ELECTORALE
Traian Băsescu
George Becali
Gheorghe Ciuhandu
Gheorghe Dinu
Adrian Năstase
REZULTATE OFICIALE
Turul I
Adrian Năstase - 40,94%
Traian Băsescu - 33,92%
Corneliu Vadim Tudor - 12,57%
Marko Bela - 5,10%
Gheorghe Coriolan Ciuhandu - 1,90%
George Becali - 1,77%
Petre Roman - 1,35%
Gheorghe Dinu - 1,08%
Marian Petre Miluţ - 0,42%
Ovidiu Tudorici - 0,36%
Aurel Rădulescu - 0,34%
Alexandru Raj Tunaru - 0,24%
Rezultatele finale, pe circumscripţii electorale:
Turul II
Traian Băsescu - 51,23%
Adrian Năstase - 48,77%
Rezultatele finale, pe circumscripţii electorale:

Prezenţa la vot, pe ore
Turul I: 28 noiembrie 2004
Ora 9.00: 3,16%
Ora 11.00: 10,70
Ora 14.00: 27,18%
Ora 17.00: 43,76%
Ora 20.00: 57,13%
- numărul total al alegătorilor, potrivit listelor electorale: 18.449.344;
- numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne: 10.794.653;
- numărul total al voturilor nule: 339.010;
- numărul total al voturilor valabil exprimate: 10.452.205
Turul II: 12 decembrie 2004
Ora 9.00: 2,80%
Ora 11.00: 9,94%
Ora 14.00: 25,09%
Ora 17.00: 40,15%
Ora 20.00: 53,33%
- numărul total al alegătorilor, potrivit listelor electorale: 18.316.104;
- numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne: 10.112.262;
- numărul total al voturilor nule: 103.245;
- numărul total al voturilor valabil exprimate: 10.008.314
Turul I: 28 noiembrie 2004
Ora 9.00: 3,16%
Ora 11.00: 10,70
Ora 14.00: 27,18%
Ora 17.00: 43,76%
Ora 20.00: 57,13%
- numărul total al alegătorilor, potrivit listelor electorale: 18.449.344;
- numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne: 10.794.653;
- numărul total al voturilor nule: 339.010;
- numărul total al voturilor valabil exprimate: 10.452.205
Turul II: 12 decembrie 2004
Ora 9.00: 2,80%
Ora 11.00: 9,94%
Ora 14.00: 25,09%
Ora 17.00: 40,15%
Ora 20.00: 53,33%
- numărul total al alegătorilor, potrivit listelor electorale: 18.316.104;
- numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne: 10.112.262;
- numărul total al voturilor nule: 103.245;
- numărul total al voturilor valabil exprimate: 10.008.314
CONCLUZII OFICIALE
Câtă vreme alegătorii din România au dreptul de a vota la aproape orice secţie de votare, trebuie găsite mijloace corespunzătoare pentru a descuraja, detecta şi rezolva cazurile de vot multiplu. Acolo unde apar acuzaţii credibile referitoare la asemenea nereguli, autorităţile competente trebuie să desfăşoare investigaţii prompte şi temeinice şi să procedeze în consecinţă.
În cadrul legal existent, prin care alegătorilor li se permite să voteze practic la orice secţie de votare din ţară, aplicarea timbrelor autocolante pe cărţile de alegător nu a reuşit să câştige suficientă încredere ca mijloc de prevenire a potenţialului vot multiplu, deoarece timbrele s-au dovedit a fi uşor de îndepărtat. Autorităţile statului trebuie să ia efectiv în considerare amendarea cadrului legal astfel încât integritatea votului să fie asigurată prin măsuri de siguranţă adecvate.
Câtă vreme alegătorii au dreptul legal de a vota practic la orice secţie de votare din ţară, autorităţile publice de resort trebuie să se asigure că eliberarea cărţilor de alegător pentru toţi cetăţenii cu drept de vot se va încheia la timp pentru alegerile viitoare şi că suspendarea utilizării cărţilor de alegător nu se va repeta.
Formatul buletinelor de vot trebuie revizuit în scopul reducerii numărului voturilor nule şi a posibilităţii apariţiei erorilor în numărarea voturilor. Formatul actual, cu mai multe file, trebuie înlocuit cu buletine de vot cu o singură filă.
(Raportul misiunii OSCE/ODIHR pentru evaluarea alegerilor,
DESPRE ALEGERI, LA NIVEL INTERNAŢIONAL
POSIBILE ALTE CONCLUZII
"Dintre emisiunile electorale, cele mai interesante sunt de departe cele destinate confruntărilor dintre candidaţii la preşedinţie. Acestea au avut loc în cele două ediţii ale emisiunii „Destinaţia Cotroceni": cea din 26 noiembrie 2004, la care au participat toţi cei 12 candidaţi la preşedinţie, şi cea din 8 decembrie 2004, la care au participat cei doi candidaţi la preşedinţie rămaşi în turul al doilea.
„Destinaţia Cotroceni" din 26 noiembrie a fost difuzată în direct şi a durat patru ore. Programul a fost moderat de Marian Voicu, Monica Ghiurco şi Corina Sechereş. Structura emisiunii a inclus şapte tronsoane, fiecare cu specificul său. TVR 1 a fost lider de audienţă vineri seara, pe toată durata emisiunii. Astfel, conform datelor furnizate de TNS-AGB International, între 20.15 şi 00.25, aproximativ 1 milion şi jumătate de telespectatori au urmărit emisiunea. Cu o audienţă medie de 12,6% şi o cotă de piaţă medie de 30,1%, TVR 1 a întrecut posturile concurente ProTV (7,8% rating şi 18,5% cotă de piaţă) şi Antena 1 (4,2% rating mediu şi 9,9% cotă de piaţă). Minutul cel mai urmărit al emisiunii a fost 22.18.
Turul al doilea al campaniei pentru alegerile prezidenţiale la Televiziunea Română a fost reflectat prin realizarea unei ediţii a emisiunii „Elector 2004" – alegeri prezidenţiale (15 minute) şi a celei de-a doua ediţii a emisiunii „Destinaţia Cotroceni" (130 de minute), în total 145 de minute. Rezultatul muncii depuse pentru emisiunile specifice campaniei electorale a fost reflectat prin audienţele înregistrate. După cum era de aşteptat, cele două ediţii ale emisiunii „Destinaţia Cotroceni" conduc în top, cu un rating de 13,7% şi un share de 30,6% (prima ediţie), respectiv rating 13,2% şi share 36,7% (a doua ediţie)."
"Dintre emisiunile electorale, cele mai interesante sunt de departe cele destinate confruntărilor dintre candidaţii la preşedinţie. Acestea au avut loc în cele două ediţii ale emisiunii „Destinaţia Cotroceni": cea din 26 noiembrie 2004, la care au participat toţi cei 12 candidaţi la preşedinţie, şi cea din 8 decembrie 2004, la care au participat cei doi candidaţi la preşedinţie rămaşi în turul al doilea.
„Destinaţia Cotroceni" din 26 noiembrie a fost difuzată în direct şi a durat patru ore. Programul a fost moderat de Marian Voicu, Monica Ghiurco şi Corina Sechereş. Structura emisiunii a inclus şapte tronsoane, fiecare cu specificul său. TVR 1 a fost lider de audienţă vineri seara, pe toată durata emisiunii. Astfel, conform datelor furnizate de TNS-AGB International, între 20.15 şi 00.25, aproximativ 1 milion şi jumătate de telespectatori au urmărit emisiunea. Cu o audienţă medie de 12,6% şi o cotă de piaţă medie de 30,1%, TVR 1 a întrecut posturile concurente ProTV (7,8% rating şi 18,5% cotă de piaţă) şi Antena 1 (4,2% rating mediu şi 9,9% cotă de piaţă). Minutul cel mai urmărit al emisiunii a fost 22.18.
Turul al doilea al campaniei pentru alegerile prezidenţiale la Televiziunea Română a fost reflectat prin realizarea unei ediţii a emisiunii „Elector 2004" – alegeri prezidenţiale (15 minute) şi a celei de-a doua ediţii a emisiunii „Destinaţia Cotroceni" (130 de minute), în total 145 de minute. Rezultatul muncii depuse pentru emisiunile specifice campaniei electorale a fost reflectat prin audienţele înregistrate. După cum era de aşteptat, cele două ediţii ale emisiunii „Destinaţia Cotroceni" conduc în top, cu un rating de 13,7% şi un share de 30,6% (prima ediţie), respectiv rating 13,2% şi share 36,7% (a doua ediţie)."
(Raportul de activitate al Consiliului de Administraţie al TVR pe anul 2004,
Secvenţe din dezbaterile televizate
Prezidentiale 2000
Material realizat de Andrei Giurgia
Pentru a desemna un nou președinte, în anul 2000, românii s-au prezentat la două scrutine: pe 26 noiembrie, respectiv 10 decembrie 2000. În cursa pentru președenția României s-au înscris 12 candidați.
Candidații din primul tur de scrutin
Ion Iliescu (PDSR)
S-a născut pe 3 martie 1930, Oltenița. A mai fost președinte al României în perioada 1990-1996. În timpul mandatelor sale a început introducerea reformelor politice, sociale şi economice.

Corneliu Vadim Tudor (PRM)
Corneliu Vadim Tudor s-a născut pe 28 noiembrie 1949, la București. Este fondatorul și președintele Partidului România Mare. A fost senator în Parlamentul României din 1992. La alegerile generale din 1996 a candidat pentru funcţia de preşedinte al României, clasându-se pe locul 5 din 16 candidaţi.
Theodor Dumitru Stolojan (PNL)
S-a născut la Târgoviște în 1943. Între 16 octombrie 1991 şi 18 noiembrie 1992 a deţinut funcţia de prim-ministru al României din partea FSN. În 1996 a susţinut candidatura la preşedinţie a candidatului PDSR Ion Iliescu.
Constantin Mugurel Isărescu (Independent)
S-a născut pe 1 august 1949, Drăgășani, județul Vâlcea. A fost prim-ministru al României în perioada 22 decembrie 1999 - 28 decembrie 2000.
S-a născut pe 1 august 1949, Drăgășani, județul Vâlcea. A fost prim-ministru al României în perioada 22 decembrie 1999 - 28 decembrie 2000.

Gyorgy Frunda (UDMR)
Născut pe 22 iulie 1951 la Târgu Mureş. Este un om politic român de etnie maghiară, care a fost ales de mai multe ori deputat şi senator de judeţul Mureş pe listele partidului UDMR. În legislatura 1992-1996, a fost vicepreşedinte al Comisiei Juridice din Senat.
Petre Roman (PD)
S-a născut în București pe 22 iulie 1946. A fost prim-ministru al României între 1989 şi 1991.
Teodor Viorel Meleșcanu (ApR) S-a născut pe 10 martie 1941, Brad, județul Hunedoara. A îndeplinit funcţia de ministru de externe în Guvernul Nicolae Văcăroiu în perioada 1992-1996.
Teodor Viorel Meleșcanu (ApR) S-a născut pe 10 martie 1941, Brad, județul Hunedoara. A îndeplinit funcţia de ministru de externe în Guvernul Nicolae Văcăroiu în perioada 1992-1996.
Eduard Gheorghe Manole (Independent)
Gheorghe Eduard Manole s-a născut în anul 1964 şi a absolvit cursurile Facultăţii de Fizică Atomică din cadrul Universităţii Bucureşti. Este director general al SC Concept LTD SRL.
Gheorghe Eduard Manole s-a născut în anul 1964 şi a absolvit cursurile Facultăţii de Fizică Atomică din cadrul Universităţii Bucureşti. Este director general al SC Concept LTD SRL.
Graziela-Elena Bârlă (Independent)
Graziela Bârlă s-a născut la data de 11 octombrie 1960 în municipiul Bucureşti. A absolvit cursurile Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti. Este prima femeia din Romania care a candidat din postura de independent la Preşedinţia României.
Paul-Philippe Hohenzollern (PRN)
Paul-Philippe de Hohenzollern (n. 13 august 1948, Paris), autointitulat "Prinţ al României", este fiul lui Mircea Grigore Carol Lambrino (cunoscut drept Mircea Grigore Carol Hohenzollern, 1920 - 2006), fiul nelegitim al prinţului Carol al României.
Ion Sasu (PSM)
Ion Sasu (n. 5 martie 1944, oraşul Cugir, judeţul Alba) este un politician român, membru al Parlamentului României.
Nicolae Cerveni (PLDR)
A fost un senator român în legislatura 1996-2000 ales în Municipiul Bucureşti pe listele partidului PLDR.
Turul II
În turul doi de scrutin finala s-a "jucat" între candidatul PDSR - Ion Iliescu si Corneliu Vadim Tudor, candidat din partea Partidului România mare. Învingător a ieşit Ion Iliescu cu 66,83% din totalul voturilor, reprezentânt 6.696.623 de alegători. Corneliu Vadim Tudor a fost votat doar de 3.324.247 de alegători (33,17%).
Cum a reflectat presa campania electorală din anul 2000
Campania electorală pentru alegerile generale din anul 2000 a fost, din perspectivă mediatică, un insucces, datorită rolului secundar pe care media l-a jucat în desfăşurarea sa. Spunem asta chiar prin comparaţie cu alegerile locale de la nivelul Bucureştiului, unde presa scrisă şi cea eletronică au fost mai active în informarea electoratului. Compararea cu sondajele de opinie efectuate din plin în această perioadă arată că tendinţa generală a mass mediei a fost de a reacţiona în cea mai mare parte la acestea, accentuând tendinţe şi nu formându-le.
Problema votului pentru Preşedinţie nu a fost mult diferită, cel puţin în prima parte a campaniei. Ion Iliescu era sigur calificat in turul al doilea, şi nimeni nu se îndoia de acest lucru. Poate din acest motiv el a constituit într-o mult mai mică măsură decât era poate de aşteptat ţinta atacurilor presei şi chiar a adversarilor. Singura luptă care s-a dat şi pe care presa a anticipat-o într-o oarecare masură a fost pentru locul al doilea. Dar şi aici ea a fost mai interesantă pentru presă înaintea campaniei decât în timpul acesteia. Singurele puncte de interes, în perioada enunţată, au fost apariţia în lupta electorală a doi concurenţi noi, petrsoane extrem de cunoscute, ambii premieri: unul în exerciţiu, Mugur Isărescu, altul între 1991 şi 1992, Theodor Stolojan. Ambii politicieni însă, în timpul campaniei nu au reuşit să ofere presei foarte multe motive de dispută; unul dintre ei - Mugur Isărescu - a trecut cu mult mai neobservat decât s-ar fi crezut, majoritatea menţionărilor din presă fiind cele privitoare la activitatea executivului.
Finalul campaniei generale a adus în discuţie şi gradul de implicare strict informativă a presei. Cazuri de încălcare a legii electorale, de la ilegalitatea afişajului în multe cazuri, până la ilegalitatea depunerilor de candidaturi la preşedinţie, au apărut ca o surpriză atât pentru public cât şi pentru presă. Nu s-au petrecut însa alte evenimente semnificative. Aşa cum am menţionat, posibila ascensiune în turul doi a candidatului C.V.Tudor, care a început să urce spectaculos în sondaje în ultimele zece zile ale campaniei, a mai agitat cât de cât spiritele şi a dinamizat campania.
Agenţia de Monitorizare a Presei – Academia Caţavencu a desfăşurat, cu sprijinul Fundaţiei German Marshall Fund, un program de monitorizare a presei în campania electorală. Programul şi-a propus să evalueze echidistanţa politică a ziariştilor în acoperirea campaniei electorale.
Detalii la link-ul acesta: http://www.mma.ro/Publicatii/Romana/Presa%20scrisa%20in%20campania%20electorala2000.htm
Multimedia
Momente din campania electorala 2000
Clipuri electorale și culise din emisiunea "Vreau să fiu președinte" - PRO TV
Rezultate - primul tur de scrutin
Abonați-vă la:
Postări (Atom)